Cultura murului - informații și metode eficiente pentru o recoltă bogată

Pentru o cultură de mure, secretul stă în îngrijirea atentă și în aplicarea unor metode eficiente. De la alegerea unui teren bine pregătit până la utilizarea celor mai bune soiuri de plante, fiecare detaliu contează. Tehnicile corecte de plantare, udare și tăiere pot face diferența între o cultură reușită și una mai puțin productivă. În acest articol, vei descoperi tot ce trebuie să știi despre cultura murului pentru a obține fructe delicioase și pline de vitamine.

Cultura de mur – soiuri de mur 

Cultura de mur este o alegere excelentă pentru cei care vor să aibă recolte bogate și fructe sănătoase în grădină sau pe terenurile agricole. În funcție de zona în care sunt cultivate, soiurile de mur pot fi împărțite în trei categorii: erecte, semierecte și târâtoare. 

Soiurile erecte, de exemplu, sunt foarte apreciate datorită rezistenței lor la condițiile extreme de climă, cum ar fi înghețul sau seceta. În România, unele dintre cele mai populare soiuri sunt Thornfree, Navaho, Arapaho și Chester, care sunt recunoscute pentru fructele mari și gustoase pe care le oferă. 

Murele nu sunt doar un deliciu culinar, dar și un aliment bogat în vitamine și minerale esențiale, cum ar fi magneziu, calciu și vitaminele A și C. Chiar dacă sunt perisabile, murele se pot transforma în gemuri, dulcețuri sau chiar sucuri, astfel încât să le poți savura pe tot parcursul anului.

Înființarea culturii de mur – cerințe față de sol și mediu

Murul este o plantă iubitoare de soare, așa că, pentru cele mai bune rezultate, trebuie să te asiguri că terenul are o expunere sudică, sud-vestică sau sud-estică. De asemenea, este ideal să alegi terenuri plane sau cu o pantă ușoară, de maximum 13°, astfel încât să poți lucra ușor cu utilaje mecanizate, economisind timp și resurse. Cât despre tipul de sol, murul preferă un sol bine drenat, cu un pH ușor acid, dar și terenuri mai puțin fertile pot fi lucrate pentru a sprijini dezvoltarea plantei. În ceea ce privește înființarea propriu-zisă a culturii, materialul de plantat este obținut, de obicei, prin marcotaj sau prin folosirea plantelor tinere de 1-2 ani, cu sau fără pământ pe rădăcini. La plantare, este recomandat să păstrezi o distanță de aproximativ 2,5 m între rânduri și 1 m între plante, ceea ce va însemna aproximativ 4.000 de plante pe hectar. Un alt aspect important este susținerea plantelor pe măsură ce cresc: se recomandă introducerea unui tutore (țăruș de 2-2,5 m) la plantare, pe care să legi vertical lastarii de mur până când instalezi un sistem de susținere permanent.

Pregătirea terenului

În cazul solurilor compacte, grele, cum sunt cele argiloase, scarificarea terenului în cruce la o adâncime de 50 cm este esențială. Această lucrare va înlocui cu succes desfundarea la 40 cm, îmbunătățind structura solului și facilitând penetrarea apei și a nutrienților. Mobilizarea profundă a solului se face toamna, cu 4-6 săptămâni înainte de plantare, printr-o arătură adâncă la 30-35 cm, sau săpat cu cazma în cazul terenurilor mai dificile. Fertilizarea de bază trebuie realizată înainte de plantare, prin aplicarea îngrășămintelor complexe (NPK + microelemente) în doza de 100 kg/ha, pentru a asigura un start bun plantelor. De asemenea, este recomandat să adăugăm îngrășăminte organice, precum gunoiul de grajd bine fermentat (10 t/ha), care va îmbogăți solul cu nutrienți esențiali. După mobilizarea solului, acesta trebuie mărunțit și nivelat, folosind utilaje adecvate precum cultivatoare, combinatoare, sau grape cu discuri. În grădini, lucrările de mărunțire și nivelare pot fi realizate eficient cu ajutorul frezei sau motocultorului.

Plantarea murului

Cel mai bine este să plantezi murul de cultură toamna, după ce planta a intrat în repaus vegetativ complet, la aproximativ două săptămâni după căderea frunzelor. Totuși, plantarea poate fi realizată și pe tot parcursul perioadei de repaus vegetativ (toamna-primăvara), atâta timp cât solul nu este înghețat și temperatura aerului depășește 5°C. 

Distanța între rânduri poate varia între 2,5 și 4,5 m, iar între plantele de pe rând ar trebui să fie 1-2 m, în funcție de vigoarea soiului pe care îl cultivi. Când vine vorba de pregătirea locului de plantare, gropile trebuie să aibă dimensiuni de 40 cm pe fiecare latură. Dacă folosești plante de mur fără pământ pe rădăcini, trebuie să le plasezi în groapă la o adâncire de maximum 5 cm față de nivelul de la pepinieră. 

Dacă plantezi murul în ghiveci, atunci trebuie să păstrezi aceleași condiții de adâncire ca în ghiveci. În acest fel, plantele vor avea condiții ideale pentru a se dezvolta corect și pentru a oferi recolte excelente.

Tăierile la mur și lucrările de susținere

Tăierile se efectuează primăvara, când planta este complet în repaus (martie-aprilie). Tulpinile care au fructificat în anul anterior (tulpinile de 2 ani) trebuie eliminate complet la baza plantei, deoarece nu mai dau rod în următorul sezon. Aceste tulpini pot fi ușor identificate datorită semnelor de fructificare de anul trecut și a părții superioare uscate.

Tulpinile tinere de 1 an, care sunt complet verzi, trebuie scurtate la o înălțime de 2-2,5 metri. De asemenea, lăstarii de pe acestea se scurtează la aproximativ 50 cm. Este important să rămână doar cele mai viguroase și bine dezvoltate 3-5 tulpini pe plantă, iar restul se elimină, inclusiv tulpinile uscate sau slab dezvoltate. După tăiere, tulpinile rămase se leagă de sistemul de susținere sub forma unui evantai pentru o mai bună distribuire a energieii plantelor și pentru a le susține în creșterea lor.

Pe lângă tăiere, trebuie să ții cont de sistemul de susținere a murului de cultură. Spalierii, amplasați la o distanță de 8 metri între rânduri și la o adâncire de 60 cm, sunt esențiali pentru ca tulpinile de mur să se dezvolte corect. De la aceștia, se atașează sârmele care vor susține plantele pe măsură ce cresc. În plus, după plantare, este important să scurtezi planta la 20-25 cm pentru a preveni dezvoltarea bolilor și a dăunătorilor, care pot afecta recolta.

În paralel, fertilizarea joacă un rol major în asigurarea unei dezvoltări optime a culturii. Fertilizarea de bază se face anual, între 15 februarie și 15 martie, cu îngrășăminte complexe granulate, iar fertilizarea fazială și foliară pot fi aplicate pe parcursul sezonului, în funcție de necesitățile specifice ale plantei. 

Principalele boli și dăunători ai murului

Murul, deși o plantă rezistentă, nu este imun la boli și dăunători care pot afecta sănătatea culturii și recolta. Cele mai frecvente boli ale murului sunt:

• Rugina murului
  Această boală se manifestă prin pete galbene pe partea superioară a frunzelor, care ulterior devin de culoare purpurie. Atacurile de rugina slăbesc planta și pot duce la o scădere a recoltei. 
• Pătarea albă
  Se caracterizează prin pete circulare, de culoare cenușie-albicioasă pe frunze. Extinderea petelor poate cauza căderea prematură a frunzelor, ceea ce afectează sănătatea plantelor și calitatea recoltei. 
• Putregaiul cenușiu
  Apare în condiții de umiditate ridicată și ventilație deficitară. Fructele și florile se îngălbenesc și pot putrezi rapid, iar recoltele pot fi reduse cu până la 70-80%. Pentru prevenire se poate utiliza Scala, o soluție care protejează planta de apariția putregaiului.
• Cancerul bacterian
  Această boală gravă apare sub formă de tumori pe rădăcini și tulpini. Bacteria se răspândește rapid și poate rezista în sol până la 5 ani. Combaterea acestei boli presupune distrugerea plantelor infestate și evitarea contaminării solului.
• Făinarea
  Provocată de o ciupercă, făinarea afectează frunzele, lăstarii și fructele, manifestându-se printr-un înveliș albicios pe suprafețele infectate. 

În ceea ce privește dăunătorii, cultura de mur este afectată de:

• Musculița galicolă a lăstarilor
  Acest dăunător atacă lăstarii, provocând deformări și creșteri anormale ale plantelor. Prevenirea se face prin monitorizarea atentă a plantelor și îndepărtarea lăstarilor afectați.
• Păduchele murelor
  Păduchii pot afecta atât frunzele, cât și fructele, lăsând urme de seve. Aceștia pot cauza o scădere a vigurozității plantelor și a producției. Controlul păduchilor se face cu ajutorul insecticidelor sau prin îndepărtarea manuală a infestațiilor.
• Acarianul eriofid al murelor
  Acarienii afectează frunzele și lăstarii, provocând deformări și scăderea vigoarei plantelor. De asemenea, aceștia pot reduce semnificativ recolta. Combaterea lor presupune utilizarea acaricidelor și păstrarea unei bune igiene a culturii.
• Buruienile
  Buruienile sunt concurente ale murului pentru apă, lumină și substanțe nutritive. Acestea pot compromite recolta, iar pentru a le combate eficient, se recomandă utilizarea erbicidelor, precum Stratos Ultra, care oprește creșterea rădăcinilor și controlează infestările de buruieni.

Recoltarea 

Recoltarea murelor se face eșalonat, pe o perioadă de 20-30 de zile, pentru a asigura o calitate optimă a fructelor. Murele sunt recoltate la intervale de 3-4 zile, dimineața (după evaporarea apei) sau seara, pentru a evita riscul de deteriorare. Este esențial ca fructele să se desprindă ușor de plantă, împreună cu receptaculul, fără a le pune presiune. După recoltare, murele trebuie manipulate cu grijă, deoarece sunt foarte sensibile la șocurile mecanice. Având o perisabilitate ridicată, fructele nu se pot depozita mai mult de câteva zile, astfel că se impune o manipulare rapidă și atentă pentru a preveni pierderile.

Concluzii 

Cultura murului poate aduce recolte excelente atunci când sunt respectate cerințele de sol, mediu și îngrijire corespunzătoare. Alegerea soiurilor potrivite, plantarea în condițiile optime și gestionarea atentă a bolilor și dăunătorilor sunt pași esențiali pentru obținerea unor fructe de calitate superioară.