Fara neonicotinoide, infiintarea culturilor in toamna va fi sub semnul intrebarii

Necesitatea tratamentului cu produse pe baza de neonicotinoide in culturile agricole a fost un subiect pe larg dezbatut in cadrul ELEC (Liga pentru Cooperare Economica Europeana), eveniment organizat zilele trecute la BNR.

O voce destul de vehementa pe acest subiect a fost si cea a lui Lucian Buzdugan, fermier si director al Agricost Insula Mare a Brailei, care a sustinut ca fara tratament cu neonicotinoide la samanta de porumb, atacul de Tanymecus dilaticollis  (ratisoara porumbului) in aceasta primavara ar fi fost dezastruos.

Reprezentantul fermierilor considera ca daca tara noastra nu va obtine o noua derogare pentru folosirea in continuare a produselor pentru tratarea semintelor, infiintarea culturilor de toamna va sta sub semnul intrebarii. „Asa cum spunea comisarul Dacian Ciolos, directivele europene trebuie respectate, insa trebuie tinut cont de sfecificitatea fiecarei tari in parte. Tara noastra are aceasta specificitate, in zona de sud, incepand de la Turnu-Severin si pana la Galati si in sus urcand catre Iasi, atacul de Tanymecus este unul destul de puternic. In acest an, varful a fost de 250 de exemplare pe metru patrat. Este limpede ca daca nu am fi obtinut aceea derogare, cultura ar fi fost compromisa”, a explicat Buzdugan.

In alta ordine de idei, acesta este ingrijorat de ce se va intampla in toamna daca nu vom obtine o noua derogare. „Peste cateva luni, la sfarsitul lunii august, vom semana rapita. Daca pana atunci nu obtinem o noua derogare, riscam sa pierdem o noua cultura, si una foarte importanta”, a completat acesta.

Problema a fost adusa in discutie si de fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara. Ca si Lucian Buzdugan, si fostul sef al Agriculturii sustine ca in aceasta primavara am fi fost in pericol atat cu floarea-soarelui cat si cu porumbul daca Romania nu ar fi beneficiat de acea derogare. Mai mult, Valeriu Tabara considera ca decizia restrictionarii acestor produse fitosanitare a fost una politica, decat una bazata pe studii stiintifice. „Fara un studiu paralel de hranire a unor albine cu polen de la plante tratate cu produse pe baza de neonicotinoide si altele hranite cu polen de la plante netratate, nu se pot lua asemenea decizii cu impact economic major. Cand s-a luat hotararea de restrictionare a neonicotinoidelor, Comisia Europeana a avut la baza studii stiintifice serioase? Eu zic ca nu. Consider ca de cele mai multe ori, deciziile luate si care influenteaza negativ fermierii tin de sfera politica decat de cea stiintifica”, a conchis fostul ministru Valeriu Tabara.